Război

Sigur ne-am întrebat  cu toții  de multe ori poate numai în  conștient sau poate să  se audă "De ce unii oameni sunt atât  de lacomi, nesimțiți, insuportabili și mândrii? " . Păi de fapt să  știți  că  ei suferă de o boală, o așa  boală generală numită  "ATENȚIE " . Mă  doare să  văd  răutate, invidie pe un om atunci când chiar dacă material și  ca funcție este mic totuși este fericit. Vă  întreb eu pe voi și va rog să  îmi  răspundeți  sincer  "De ce contează  școala, funcția și cât de avut ești mai mult?  Față de sentimentele umane de omenie numite corect valori!" . Război  am zis în titlu nu? Păi vedeți  voi între suflet și  lucruri omenești și trecătoare este cum am spus război. Eu cred și  nu numai  că, cred,  o susțin cu tărie  că,  noi ca oameni ne-am cam uitat valorile care contează și  cele care ne fac cu adevărat bogați.  Umblăm  zi de zi după cai verzi pe pereți iar ce este important TIMPUL trece pe lângă noi în viteza unei vijelii, iar noi nu ne dăm  seama  pentru că,  suntem prea cu  privirea și cu gândirea  la ce  să  facem să ne fie mai bine, să ne putem lua și  face mai multe, că  de... Are și altul. Timpul! Da timpul este prețios , iar el trebuie umplut cu valori din acelea care ne fac oameni, nu roboți.

Dansul

Vorbind la modul general tot ce este arta este frumos, si de ce este frumos pentru ca in tot timpul savarsirii actului artistic punem suflet, de aceea se numeste arta.
Dansul este la randul lui si el o arta, dar ca sa intelem un pic el are ceva special, un fel de esenta care inmiresmeaza prin vaz pe cei care se uita si in primul si primul rand prin simt pe cei care infaptuiesc arta.
Pentru mine in mod special dansul are locul lui, ma face sa ma simt mandru,fericit,plin de bunatate,plin de energie si de iubire fata de lumea care inca mai pretuiesc ceea ce numim arta.
Dansul este intr-un mod general o combinatie de pasi si figuri in care trupul interpreteaza niste miscari in balans si pe ritm dupa anumite masuri muzicale.
Arta dansului este ca si un lant care dupa cum stim este format din niste ochiuri numite zale care prinse intre ele se intaresc si ii da putere lantului sa sustina o greutate asa si arta dansului este legatura intre trup,suflet si iubire care daca le unesti plac ochiului spectatorilor iar tu ca artist te simti fericit sa vezi ca poti aduce o bucurie unor oameni.

Viata ca o lupta

Ce este viata?Nu putem spune decat ca este ceva supraomenesc, ceva care doar Dumnezeu stie, ceva necuprins de mintea noastra cea pamanteasca.Spun asta deoarece aici pe pamant noi avem un alt fel de viata aceasta fiind viata pamanteasca, care este o pregatire continua a sufletului pentru celalalt tip de viata, viata cea de sus, acolo unde este fericirea vesnica si unde ar trebui sa ajungem toti. Cum spunea un parinte acum cateva zile de sarbatoarea Sf. Varvara, atat de frumos "Dumnezeu doreste ca noi toti sa ne mantuim", ceea ce in zilele de acum nu mai este posibil deoarece am ajuns sa fim dependenti de lucrurile acestea ale trupului.De ce am ajuns asa? Ca sa aflam un raspuns la aceasta intrebare aparent simpla trebuie sa cautam in subconstientul nostru, sa vedem ce anume ne-a facut sa fim asa.Toata ziua ne auzim unii pe altii cum ne plangem de una si de alta dar noi oare ne-am gandit ca toate acestea care ni se intampla sunt din vina noastra?Nu, tot timpul cautam vinovati pentru fel si fel de nemultumiri ale noastre.Raspunsul pentru toate acestea ar fi indepartarea noastra fata de Dumnezeu, noi spunem ca Dumnezeu ne-a parasit, nu cumva noi suntem cei care l-am parasit pe el? Aici aduc aminte si acel proverb "Dumnezeu iti da, dar nu iti baga si in sac" si aici vreau sa dezvolt un pic pentru ca acest proverb se refera mai mult la tema pe care o prezint, in fond stiti cum sta toata treaba ca sa realizam ceva trebuie sa luptam, dar nu acea lupta ca obtinand ce ne trebuie noua sa ii ranim pe altii , ci acea lupta dreapta, pentru ca, Dumnezeu vrea ca noi sa cautam tot timpul numai ce-i drept. Tot acel parinte de care faceam referire mai sus a spus mai departe in cuvantul lui de invatatura ca Dumnezeu, care este Imparatul poate trece prin orice usa, pentru El nu exista usa care sa nu o deschida sau sa il opreasca de la ceva anume.Facand o mica paranteza spun ca o singura usa El nu vrea, deci atentie nu ca nu ar putea, ci nu vrea, sa o deschida, aceea ar fi usa sufletelor noastre pe care trebuie iar El asteapta ca noi sa o deschidem. Pentru ce ne pregatim noi? Pentru viata cea vesnica. Si cum ne pregatim noi pentru viata cea vesnica? Ne pregatim sufleteste.Cum ne pregatim sufleteste? Prin implinirea faptelor bune si implinirea poruncilor, daca implinim poruncile atunci savarsim voia lui Dumnezeu si atunci sigur vom face parte din imparatia lui Dumnezeu acolo sus unde ingerii Il lauda in continu.

Sinuciderea unui inger

Ingerul care avea grija de mine azi s-a sinucis impins de efectul de catarsis,
aplicat celor ce vor sa faca bine, am ramas doar eu si diavolii din mine;
Toate au ajuns in raiul ingerilor, eu am ramas in infernul demonilor;
Sunt gata de lupta pana la ultima reduta, n-o sa pic usor, sunt pregatit ca o bruta;

Ma intreb totusi de ce a facut asta, de ce numai credea ca poate rezista;
Pot fi multe motive, dintzii inclestatzi, ingerii nu-si mai primesc aripile, sunt asasinatzi;
Va trebui mai multzi Iisusi crucificatzi, sa spele muntele de pacate ale altor fratzi;
Vad in intuneric stralucind feeric bestial, imi feresc fatza dar imi risc viatza,

vreau ca ceatza sa dispara, piei din fatza mea satana,sunt prea orb sa ma pot transforma in stana,
mai bine lasa sa mai treaca putin timp,poate te scutesc de un efort inutil;
Vad negru am uitat lumina astept cu fruntea sus sa cada cortina;
Stand cu pumnii stransii in continuare si sper sa ma pot reintalni cu al meu inger;

Alt inger mort,alt clopot mut, fara mult efort am sa ma duc,
 intr-o viatza sau intr-o secunda, e prea mica diferentza si nu ma incanta,
alt inger mort alte aripi frante, lasatzi Heruvimii totzi sa cante;
S-a mai dus unu drintre fratzi, s-a mai stins o lumina nu aplaudatzi :(

Ingerul tau se ascunde cand raul iese la suprafatza,
dar sufletul tau raspunde la un graunte de bine in viata,
bun sau rau simple concepte,  tu sau eu traim dupa percepte compuse in zeci de legi de ticve destepte;
pur in esentza dar poate jur in dementza dau coate, dur in prezentza, dar frate juriului cer clementza ,

mi-asum propriilor fapte, nu-s toate bune, nu-s multe rele, nimeni nu poate spune, pune frane pe a mea piele; pe toate le-am simtit si am fost piedepsit cand am mintzit, mi-am pandit sufletul ingerul adoarme, pe urma demonul s-a trezit,
dualitatea e fireasca, unele suflete ucid ca sa traiasca; unii traiesc ca sa iubeasca, cunosc fete care iubesc ca sa traiasca,
dualitatea e fireasca, totusi omul mileniului 3 nu vrea s-o recunoasca;

Batzi la poarta raiului cu focul iadului, in atrii si ventricole esthi in fatza patului, dupa multe patimi si pericole intinzi aripi albe sa te treaca haul;
Mintzile slabe aleg sa mearga acolo de unde pleaca raul, ajuns jos realizezi ca la testul final ai raspuns prost, merita chestiile lumesti sa le platesti, tu l-eai spus cost;
Sfintzii prin ceremonii postum, in cer devin mituri, un bal mascat, demoni in costum de inger conduc spiritul, nu te lasa invins de rau dar nici cuprins de bine, nici tu nu te cunosti, candva vei fi surprins de tine.

Alt inger mort, alt clopot mut, fara mult efort am sa ma duc,
intr-o viatza sau intr-o secunda, e prea mica diferentza si nu ma incanta,
alt inger mort alte aripi frante, lasatzi Heruvimii totzi sa cante;
S-a mai dus unu drintre fratzi, s-a mai stins o lumina nu aplaudatzï :(

Versuri de la: http://www.versuri.ro/

Viata

               Viata se aseamana cu o barna ca cele de la jocurile olimpice, cand esti deasupra si iti iasa asa cum trebuie proba, asa si in viata iti este bine si duci o perioada de crestere sufleteasca, fizica si morala rezultanta  a straduintei noastre de zi cu zi prin post, rugaciune si facerea faptelor bune; iar cand in timpul probei pici de pe acea barna atunci si  in viata este perioada rea a vietii tale lumesti care este o pregatire pentru lumea de sus acolo unde este fericirea cea vesnica.

                Ei vedeti voi, nu este usor si cat de tare crezi ca esti uneori defapt esti slab, cat de bun crezi ca esti uneori defapt pe atat esti plin de rautate, cat de fericit crezi ca esti uneori defapt in suflet esti nefericit, s.a.

               Vedeti voi viata este plina de suisuri si coborasuri, in care mergem pe un singur principiu "daca ai cazut, ridicate" si aceasta ridicare nu o putem face decat punandu-ne increderea in Dumnezeu si lasandu-ne in voia Lui.

               Va spun sincer, nu vorbesc ca si un necunoscator ci ca si un cunoscator caci nu vreau sa-mi fie spre lauda dar am trecut, trec si cred ca o sa mai trec prin aceasta. Pentru mine este enorm de greu si credetima, pentru mine este o lupta permanenta cu mine insumi, dar si pentru ca sa ii vad pe ceilalti fericiti.

                Dumnezeu care este iubire, putere, bunatate ne ajuta noi doar trebuie sa acceptam ajutorul Lui pentru ca daca nu il acceptam si ne punem increderea numai in noi atunci nu vom ajunge departe si vom ajunge sa ne sapam singuri groapa. Niciodata sa nu va temeti ca veti pierde pe cineva drag, ca veti pierde eu stiu ceva la care tineti si care va este drag, daca asta conditia  pentru ca noi sa acceptam ajutorul atunci nu ezitati, lasati orice si credetima ca Dumnezeu nu ne ia nimic din ce este drag noua  daca noi ne punem increderea in el.

               Eu va spun foarte sincer, din adancul sufletului meu ca daca ar fi sa povestesc minut cu minut viata mea, as scrie enciclopedii intregi, si imi vine de multe ori sa renunt si ma gandesc ca n-am pentru cine sa lupt si pentru ce sa lupt, dar de fapt am si va pun eu si voua intrebarea aceasta: Voi pentru cine luptati? Nu cumva pentru voi insisi?, exact am spus mai sus ca uneori ma gandesc ca nu am pentru cine si pentru ce sa lupt, dar de fapt am, si acela sunt eu, lupt pentru mine si pentru ceea ce vreau eu sa devin, un om bun, smerit, cu inima mare in care sa-i incap pe toti, inclusiv pe dusmani, cu dragoste catre Dumnezeu.

              

O viata intre doua culmi

          Pentru inceput as vrea sa incep cu o veche zicala "traieste-ti viata cat inca mai poti si ai grija sa o traiesti din plin". Pornind de la aceasta zicala vreau sa aduc la referire un subiect cu mult mai delicat decat orice alt subiect. Acest subiect este "viata" , cred si nu numai cred, ci sigur fiecare dintre noi cred ca avem la un moment dat in viata noastra pe care o avem si o traim pe acest pamant, un moment in care ne aflam intre doua culmi, doua culmi care putem spune sunt opuse. Prima culme fiind momentele bune care ne fac sa ne simtim impliniti, fericiti, buni si tot ceea ce reprezinta bine. Cea de-a doua culme cum am spus mai inainte este chiar opusul primei culmi putem spune, aceasta fiind momentele mai putin bune, mai proaste cu care ne confruntam de-a lungul vietii pe care o traim.

        Dumnezeu stim cu totii este Tatal nostru cel din ceruri care ne-a creat din iubire, care ne pazeste are grija de noi si totdeauna se afla cu noi oriunde am merge. Am deviat un pic de la subiectul principal si am apucat pe o cale secundara unde fac o legatura stransa intre zicala de la inceput cu ceea ce Dumnezeu doreste de la noi, iar noi trebuie sa implinim ceea ce Dumnezeu doreste. Adica sa ma fac inteles in viata cum am spus avem si necazuri dar avem si clipe bune. Nu putem trai numai cu clipe bune, iar clipele cele mai putin bune sunt o incercare de la Dumnezeu sa vada daca si la momente nefericite ii aducem slava si multumire, si implinim ceea ce doreste. Aici mai va aduc la cunostiinta inca un proverb de data aceasta din cartile sfinte in care se zice asa: "Pe omul care Dumnezeu il incearca mai mult,  pe acela  il si iubeste mai mult"

      De aceea sa fim cu luare aminte sa cautam si atunci cand suntem in necazuri sa il slavim pe Dumnezeu, sa ii aducem multumire, sa ne rugam pentru semenii nostrii, ca sa ajungem sa implinim ceea ce Dumnezeu doreste de la noi si ce doreste Dumnezeu de la noi? Doreste ca noi sa mostenim imparatia cerurilor.

 

Creatia lui Dumnezeu

 
Doamne, slavim a Ta putere
Ne nastem, ne ducem
Simtind a Ta mangaiere
Din lumea aceasta trecatoare

Una singura si Sfanta
Este acea Treime Sfanta
Tatal, Fiul, Duhul Sfant
Luminand acest pamant

Pamant, creatie a lui Dumnezeu
Pamant cu tot ce e pe el
Dar cea mai mare este omul
Creat de Dumnezeu Atottiitorul