O viata intre doua culmi

          Pentru inceput as vrea sa incep cu o veche zicala "traieste-ti viata cat inca mai poti si ai grija sa o traiesti din plin". Pornind de la aceasta zicala vreau sa aduc la referire un subiect cu mult mai delicat decat orice alt subiect. Acest subiect este "viata" , cred si nu numai cred, ci sigur fiecare dintre noi cred ca avem la un moment dat in viata noastra pe care o avem si o traim pe acest pamant, un moment in care ne aflam intre doua culmi, doua culmi care putem spune sunt opuse. Prima culme fiind momentele bune care ne fac sa ne simtim impliniti, fericiti, buni si tot ceea ce reprezinta bine. Cea de-a doua culme cum am spus mai inainte este chiar opusul primei culmi putem spune, aceasta fiind momentele mai putin bune, mai proaste cu care ne confruntam de-a lungul vietii pe care o traim.

        Dumnezeu stim cu totii este Tatal nostru cel din ceruri care ne-a creat din iubire, care ne pazeste are grija de noi si totdeauna se afla cu noi oriunde am merge. Am deviat un pic de la subiectul principal si am apucat pe o cale secundara unde fac o legatura stransa intre zicala de la inceput cu ceea ce Dumnezeu doreste de la noi, iar noi trebuie sa implinim ceea ce Dumnezeu doreste. Adica sa ma fac inteles in viata cum am spus avem si necazuri dar avem si clipe bune. Nu putem trai numai cu clipe bune, iar clipele cele mai putin bune sunt o incercare de la Dumnezeu sa vada daca si la momente nefericite ii aducem slava si multumire, si implinim ceea ce doreste. Aici mai va aduc la cunostiinta inca un proverb de data aceasta din cartile sfinte in care se zice asa: "Pe omul care Dumnezeu il incearca mai mult,  pe acela  il si iubeste mai mult"

      De aceea sa fim cu luare aminte sa cautam si atunci cand suntem in necazuri sa il slavim pe Dumnezeu, sa ii aducem multumire, sa ne rugam pentru semenii nostrii, ca sa ajungem sa implinim ceea ce Dumnezeu doreste de la noi si ce doreste Dumnezeu de la noi? Doreste ca noi sa mostenim imparatia cerurilor.